Se spune ?n popor ca un neam care nu stie sa-si pretuiasca ?naintasii va dispare cu timpul ?n negura vremii sau, cum afirma Nicolae Iorga: Popoarele cele mai fericite sunt acelea care au putut sa-i retina mult pe batr?nii lor. Potrivit statisticilor de la Evidenta Informatizata a Populatiei, ?n Rom?nia traiesc circa 9.500 de persoane cu v?rsta de peste 100 de ani. Centenarii rom?ni, care sunt ?n viata, au strabatut de la un cap la altul cel mai zbuciumat veac al Rom?niei. Au trecut prin doua razboaie mondiale, trei dictaturi, trei or?nduiri sociale.Se adauga fapte din viata de toate zilele, suferinte umane greu de evitat, caderi, sperante, mici sau mari, victorii. Viata fiecaruia dintre ei e un roman.

Povestea vietii lor capata ?nsa valente exemplare atunci c?nd acestia ?si traiesc batr?netile departe de casa, la mii de kilometri peste ocean, urm?ndu-si copii acolo unde au plecat pentru a-si fauri un rost ?n viata. Un exemplu ?n acest sens este Gheorghe Onita care ?n prezent este rezident al statului Arizona. Nascut ?n urma cu un secol, pe data de 23 iulie 1906 ?n comuna Sicula din jud. Arad, Gheorghe a emigrat ?n SUA acum 20 de ani. Primii noua ani dupa sosirea ?n America i-a petrecut ?n Chicago iar din anul 1994 locuieste ?n statul Arizona. Domnul Onita, ca majoritatea celor de leatul lui, este veteran de razboi din Rom?nia.

A servit ?n armata rom?na nu mai putin de sapte ani dintre care doi ani a efectuatstagiul militar plus o perioada de cinci ani ?n care a fost concentrat, mare parte din acestia petrec?ndu-i ?n razboi. Obisnuieste mereu sa povesteasca despre suferintele pe care le-a ?ndurat. ?si aminteste c?ta foame si sete a suferit ?n timpul razboiului. Se bucura c?nd gasea o balta ca sa bea apa iar pe c?mp smulgeau sfecla din pam?nt si o m?ncau cruda. Pe l?nga foame si sete, viata i-a fost mereu pusa ?n pericol de catre inamicii de razboi. De doua ori i-au suerat gloantele pe l?nga urechi ?n Rusia. Statea ascuns dupa un deal si ?n timp ce si-a ridicat capul a simtit v?j?itul gloantelor pe l?nga urechi dar ca printr-o minune acestea nu l-au atins. A facut atunci o juruinta lui Dumnezeu ca daca va scapa cu viata, de pe front, va deveni un crestin veritabil. Asa s-a si ?nt?mplat. A simtit de atunci o m?na protectoare care-l ?nsotea pretutindeni si o prezenta invizibila care-i dadea meru noi sperante. ?n 1943 a fost lasat la vatra pentru ca a semanat sfecla. Era o lege ca daca semanai cel putin 50 de arii de sfecla te lasau acasa. Eu aveam doua hectare de pam?nt ne-a explicat Gheorghe Onita.

Dupa ce a fost lasat la vatra, lucrurile nu au fost cu mult mai linistite. Atmosfera razboiului plana ?nca si peste localitatea Sicula. ?si aminteste cum rusii au ?mpuscat boul vecinului si l-au fiert la cazan. Rusii veneau si faceau prapad, luau totul. Desi este la un pas de v?rsta de 100 de ani si pe majoritatea celor din generatia lui ?i vedem astazi doar ?n fotografii, d-l Gheorghe Onita are o vitalitate extraordinara. Citeste Biblia fara ajutorul ochelarilor sau a lentilelor de contact iar p?na ?n urma cu c?teva luni, facea anumite lucruri gospodaresti de pe l?nga casa. De exemplu, ?n fiecare dimineata matura strada, potrivit unei conationale care lucreaza la un business de batr?ni pe aceeasi strada cu el. Gheorghe Onita a fost dintotdeauna un om gospodar. Chiar el ne istoriseste ca ?n Rom?nia avea doi boi albi frumosi cu coarne foarte mari pe care ?i folosea la diverse munci agricole. ?i placea sa stie ca gospodaria lui este pusa la punct. ?n ceea ce priveste munca si organizarea, a fost ?ntotdeauna un exemplu pozitiv si de c?nd a venit ?n America pentru toti c?ti l-au cunoscut. Sotia lui, Ana, a trecut la cele vesnice, pe data de 31 mai 1997, la v?rsta de 94 de ani. Desi numarul tragediilor prin care a trecut este foarte ridicat, pierderea sotiei l-a marcat profund pe batr?nul tata, bunic si strabunic. Gheorghe Onita are 6 copii, 32 de nepoti si 72 de stranepoti. ?i place ?n Arizona foarte mult ?i foarte bine aici. La Chicago e prea frig iarna. Aici oric?t de cald a fost vara, nu m-am pl?ns, e mult mai bine la caldura. Daca ?mi spunea cienva c?nd am fost t?nar ca ?n Arizona, ?n America nu este deloc iarna nu-l credeam ne-a marturisit batr?nul. Toti copii lui Gehorghe sunt stabiliti acum aici cu exceptia unui baiat care este ?n Rom?nia si a fiicei lui, Maria Popescu, care locuieste ?mpreuna cu sotul si copii lor ?n Chicago dar ?si constuiesc o casa ?n orasul Glendale, unde spera sa se mute anul acesta. C?nd d-l Gheorghe Onita avea 20 de ani, socrul lui a venit ?n SUA si si-a cumparat aici un teren si i-a zis: V?nd pam?ntul si ?ti dau banii si o sa mergi ?n America si iti faci o casa. Nu a crezut ?nsa ca va pasi vreodata ?n tara ?n care curge lapte si miere.


A venit aici c?nd avea 80 de ani dar nu spera ca va ajunge si v?rsta de 100 de ani ?n aceasta tara. Cum a gasit ?nsa acest om, acoperit de necazuri, mecanismele necesare sa ?ncetineasca ?mbatr?nirea, nimeni nu ar putea sa spuna. Secretul longevitatii ram?ne un mister. Gerontologii spun ca longevitatea se regaseste 70 % ?n gene si numai 30% ?n modul de viata. Un grup de cercetatori din Islanda au mers mai departe si au identificat asa-zisa gena a lui Metusalem, legendarul personaj biblic. O secventa de cod de ADN (acid dezoxiribonucleic) este responsabila pentru longevitatea oamenilor. Am studiat trasoarele genetice si am constatat ca batr?netea viguroasa este conferita de o gena unica. Aceasta produce o proteina care ajuta oamenii sa traiasca p?na la v?rste foarte ?naintate. Dincolo de toate aceste rezultate stiintifice, verdictul asupra vietii si a mortii este ?nsa departe de a fi prognozat de vre-un exponent al rasei umane. Gheorghe Onita a observat si el ?n decursul anilor ca ?n aceasta viata exista lucruri care nu depind de om. Astfel ca, si ?n cazul lui se potrivesc at?t de bine cuvintele marelui filozof rom?n, Petru Tutea: C?nd am scapat din ce-am scapat, acolo nu poate fi vorba de destin. Destinul nu opereaza la mine. Aceasta m-a dus cu g?ndul la Dumnezeu, care este situat dincolo de ?mprejurarile vietii mele. Si El m-a condus.

.